Ah, te-am iubit iubito-odinioara
Cun n-am iubit pe nimeni, niciodata
Dar poate oare cineva sa spuna
C-o dragoste rezista viata toata?
Nu, nu-ncerca iubito sa ma minti
Si sa incerci din nou sa m-amagesti
Nici chiar iubirea ce ti-am daruit atunci
Nu te-a facut macar o clipa sa iubesti.

Poate-am iubit atunci doar o naluca
Dar am iubit cu toata fiinta mea,
Caci am crezut o efemera clipa
Ca am surprins iubirea in privirea ta
Si poate m-amageam pe mine
Cand incercam sa sper ca ma iubesti
Eram prea fericit in clipa ceea
Sa mai observ ca tu nu ma privesti.

Ca ochii tai priveau in gol, departe,
Si ignorau durerea mea din piept
Desi in clipa ceea blestemata
Jurasem-n sinea mea sa te-astept
Sa-ti treaca ratacirea din priviri
Si sa incerci sa fi din nou precum ai fost,
Cand toate clipele traite impreuna
Aveau pentru-amandoi un tainic rost.

Si te iubeam iubito cu un dor nebun
Ca un soldat aflat in plin razboi
Ce se gandeste la iubirea de acasa
Asa cum se gandeau cei ce priveau la noi
Da, te-am iubit iubito-odinioara
Cum n-am iubit pe nimeni, niciodata,
Dar poate oare cineva sa spuna
C-o dragoste rezista viata toata?