Frunze pe amintirile crude
ce-mi inundă arterele
din trupul bolnav si secătuit
de tehnologii prea avansate
construite de copiii-roboți
ce cladesc trecutul de mâine
și viitorul de ieri.
Timpul e o mâzgălitură
în care mă pierd
atingând dimensiuni noi
sau prea învechite
pentru retinele informatice
din fata realității monitorului.
Mă lupt donquijotește
cu iubirea ta de ram
sau mega sau hard...
Din păcate inima mea
nu e nici blank, nici rewritable
și sunt prea obosită
ca să dau restart.