dinspre porțile unde ne ținem zăgăzuite lacrimile
vine
miros de salpetru și mucenici
în bulbi de iris
tropote și sînge cu ph acid
nimeni nu mai poate rezista infecției cu nesomn
nici măcar eu
deși citesc în fiecare seară
un capitol întreg din amintirile fiului risipitor
în ediție de noptieră cu veioză și variante alternative
să nu vă imaginați nimic
nu e adevărat
nu am ajuns încă să-mi înving păianjenii și nici liliecii
albinoși
lupta continuă între mitoze
se anunță miza
fiecare cu peșterile și păpușarii lui
fiecare cu iluziile pe care le numim dimineață
doar adevărul are o literă
care nu se vede