...cuvinte de unică folosință
zboară în cercuri concentrice
în sensuri diferite
ca o iluzie optică
atunci cand am vrut să îl prind de o aripă
unul dintre ele mi-a sfâșiat mâna
cu un cioc de diamant înflorit
iar un altul mi-a sters în treacăt lacrimile
de pe obraz
cu o filă neagră de calendar
de pe care s-au șters toate zilele
rămânând numai nopțile polisemantice
târzie consolare

jos condeiul
timpul a expirat
ai avut o viață întreagă la dispoziție
să prinzi culoare în ganduri
dar ai năravul plictisitor să
visezi numai alb-negru și cel mult
în nuanțe de gri
știi să împuști luna cu versuri oarbe
și ești milionar în iluzii
dar vezi tu
îți mai trebuie și puțin talent
de pescuitor în ape tulburi
să știi cum să apuci dragonul de coadă
și cuvintele de urechi
să le îmblânzești zbaterea haotică
în sensuri de nimeni pipăite
până acum