Viața...hmmm, ce miracol!

Prima zi a concepției tale, nu ești încă în viață, ești un potențial, o legătură fină a universului ce încă nu s-a țesut în ochiuri materiale. Ești taman în timpul randevuu-lui dintre muzică și geometrie. Întâlnirea simbiotică meditativă poate, dintr-un gând al tatălui tău și un sentiment intuitiv al mamei tale. Pur și simplu nu ești legat de timp sau de spațiu, potențialitate vie, atotputernicie a universului, cosmos imaterial.
Softuri subtile ale fractalilor muzicali, vibrație potentă a conștiinței. Vis.
Oh Doamne, miracolul creației însăși. Splendida întâlnire a femininului și a masculinului coborât în imprinturi tainice ale concepției.
Și iată, tu...tu dintr-o dată ai apărut. Încă nu-ți spui tu, ești TOTUL desigur, dar cumva prin prezența observatorului, devi localizabil, putem să-ți spunem cuantic, TU. Scânteie vibratorie a conștiinței.
Doamne ce frumoasă și surprinzătoare e viața, ce miracol!
Ce inteligență! Ce dumnezeu...