Nascută în 1909, tatăl fiind macedonian și mama româncă, destinul Lenei Constante este unul aparte în arta românească.
Pictoriță, desenatoare, a colaborat la publicațiile importante ale vremii. În anii '30 a semnat ilustrație de carte și afiș.
După al doilea război mondial, a colaborat la crearea primului teatru de marionete din Capitală, împreună cu soția lui Lucrețiu Pătrășcanu, fapt ce a dus pe nedrept la condamnarea sa la 12 ani de închisoare în perioada teroarei staliniste. După ieșirea din pușcărie, neavând din ce trăi, a vrut să vândă lucrări la galeriile Fondului Plastic; a fost refuzată din cauza trecutului ei de deținută politic!
După mulți ani și-a găsit fericirea lângă Harry Brauner (din familia pictorului suprarealist Victor Brauner), marele cercetător al folclorului românesc, cu care s-a căsătorit.
După revoluție i-a apărut un tulburător roman, despre anii de pușcărie: "Imposibila Evadare" (" am trăit 157 852 800 de secunde de singurătate și frică") tradus în franceza ( a primit pentru el în anul 1992 Premiul European al Asociației Scriitorilor de Limbă Franceză) și în engleză.

La Tel Aviv i-au fost expuse Ilustrații de carte precum și desene din ciclul "Coșmar".



Lumina vazuta prin gratiile inchisorilor de CARMEN PREOTESOIU