Ce suntem noi? Cum de am ajuns să ne considerăm oameni? Cu ce drept afirmăm acest lucru? Am dreptul să fiu liberă, amdreptul să zâmbesc, să respir, să trăiesc, să mă exprim... dar oare am dreptul să fiu...om? Am ridicat privirea în acel ceas. Totul s-a încețoșat. Pe moment nu am realizat de ce, dar am constatat că erau oameni în jurul meu. Pare destul de ciudat, dar realizezi târziu că există persoane în jurul tău. Persoane care te fac să te simți întreg, care-ți arată drumul cel bun, care pot fi numite prieteni. Ieri m-am plimbat printre minute. Și m-am simțit singură. Singură printre străini, printre umbre cunoscute, printre priviri... Dar de cele mai multe ori, mă simt singură printre oameni, singură pentru că nu că nu știu dacă cei ce mă înconjoară sunt... oameni. E greu să găsești un om printre oameni. Oare prin ce ne deosebim de celelalte viețuitoare? Prin faptul că știm să ne controlăm, să fim civilizați? Nu-i acceptăm pe ceilalți, deșisunt semenii noștri. Suntem oare oameni? Totul constă în acceptarea celorlalți. Suntem capabili să fim oameni?