Cred că suntem în căutarea simțirii...și mai cred că suntem în căutarea unui sentiment.Nu căutăm un om,un anumit om,un ceva.Noi am pierdut simțirea și apoi sentimentul simțit,trăit ori nu.Cazurile diferă.Debusolarea,depresia,descurajarea sunt doar efectele neputinței de regăsire.Ridicolul,penibilul în care ne găsim de cele mai multe orisunt doar modalitațile prin care suntem aleși să ne exprimăm.În afară.De parcă are vreun sens sau vreau rost.Noi căutăm.Nu știm unde sau în ce.Știm ce,dar negăm ca să nu suferimpentru că nu găsim.Și știți ceva?Am o vagă impresie că ce a fost pierdut e bun pierdut.Și mai am o vagă impresie.Că dacă am pierdut ,am meritat să pierdem.Singura cale ar fi să ne ducem înfrângerea frumoși, adică cu demnitate.Iată adevărata provocare.