incert
ma privesc ciulendre cu ochi
de melc
definitiv adancindu-ma intre timpuri uscate
legata m-ar vrea de catarge
sa spulbere mutele chipuri ce port ostenind
prada vanturilor
cu neputinta sa le mint

m-as desparti atunci de privire
as aduna in spuneri coborate din sfinti
fluide rugi ascunse-n herghelii
fierbinti copite lungind
ca pe-o iedera tacerea treptat
lunecand
dinspre degete in necunoscuta-mi tarana
din care ma sfiesc sa rasar -
evanghelie -
in chip de hotar metafora
atinsa cu palma


astfel devin
framantand punctul fara intoarcere
ori suspin
cu ascutisul aratand dinspre mine

semn ca nu
plec