Se ia o scrumbie cu un ochi de rezervă, se scoate ochiul de rezervă pentru a-l pune la gaura cheii ușii - asigurând astfel securitatea națională - și se tăvălește scrumbia în vopsea albastră de la hinghieri. Se trimit scrisori de dragoste scrumbiei și se dă pe aripioare cu ojă de unghii și pe față cu pudră de damă. Se accentuează sprâncenele scrumbiei cu puțină cacao.
Se aruncă scrumbia spre tavanul cerului, urmând ca să se colecteze zeama verde (plină de înțelepciune) lăsată de scrumbie în zbor. În aceeași tavă în care se pune zeama, se pregătește un aluat de frișcă, zahăr, piper și dragoste și se frământă sufletește timp de 5 minute. Se testează aluatul cu ajutorul unei păsări tropicale. Într-un pahar se combin puțin Triple Sâc, un zâmbet dezvoltat și nisipul adolescenței.
Se aruncă deasupra aluatului și se mai frământă sufletește timp de 3 minute, formându-se orice formă doriți - chiar de castel în vacanță sau de balenă care a mâncat multe dintre zarurile lui Mallarmé. Astfel a fost finalizat "soțul scrumbiei".

În timpul acestei filmări mentale nu s-a reîncarnat nicio scrumbie (credem noi).


(26 iulie 2009/ora 9:33)