Da, m-am trezit devreme,
Spuneai că mergem la cumpărături
Iți trebuie o undiță pentru coșul de stele
Niște scoici ca să culegi mărgăritarele pierdute de oameni
Iar ai uitat de tata,
ii trebuie un colț de hârtie îngălbenită să termine povestea din lagăr,
Eroilor...un ofițer în retragere
care să caute-n țărâna vremii
amintirea ofițerilor pierduți printre rujuri
de tipa de la „Cultul eroilor”
Ce țară ciudată și România....să nu aibă ofițeri-eroi
Da, da ai dreptate să luăm câțiva din lista amneziei unui neam
ZVOLEN: 10.500 de eroi, o armată de soldați fără un singur ofițer,
Acum înțelg de ce tăcea mamaia, de ce februarie era prea rece,
Iarna lui 1945 a fost uitare,
ei, ofițerii, au murit uciși de nepăsare,
Hai să cumparăm o nouă țară,
România doarme la Zvolen și în stepa rusă,
Hrănind alte neamuri cu sângele și spiritul ei.
Da suntem goi, cei înțelepți se tot retrag, luminând Terra
Noi coborâm prin trapă în noroi
-Hei , nu pe acolo, vino aici este o autostradă
Trecem parapetul punții și...
Of, ai uitat să cumperi ochelari de soare
Merkaba ne așteaptă periculos de aproape...
-Venim !