eram obosit și trist
încă o zi mohorâtă și banală
absurdă și tensionată
ca mai toate zilele mele lucrătoare
așteptând ceva sau pe cineva
să schimbe o stare ce nu se mai termină

atunci
am văzut în curtea academiei
un trandafir proaspăt înflorit
roșu aprins
luat parcă din pictura
trandafiri sânge de taur al elenei bissinger

prin zăbrelele gardului
am întins mâna să-l fur
pentru ana
dar era prea departe

mi-a fost frică că mă vede vreun gardian rătăcit
și mă aleg cu cătușe și mă dau la știri
ca pe un borfaș
nu ca pe un erou

cum ar vrea ana

în spatele micului trandafir viu și frumos
tronau trei sarcofage din secolele II și III
cu motive legate de lei și meduze

încercând să aflu de ce au fost lăsate mumiile fără sarcofag
care e legătura între ele și academia română
am aflat de academicianul dumitru ollănescu–ascanio
și astfel
am înțeles măcar de ce sunt trist și că aștept ceva sau pe cineva degeaba

avem trei monumente funerare în curtea academiei

vrând să arat că sunt încă viu
am intrat și am rupt un trandafir alb dintr-o tufă plasată lângă cabina paznicului

ce fericită a fost ana
când a aflat cât am riscat
doar pentru o floare