Nu mă pricep să cer
mi-e sufletu-ntors cu spatele la cer
Cum să zămislesc aripi ude
și pumni încleștați de frunze cărunte
și vânt străin și palid de toamnă
văd chipuri și mâini nu mai știu ce-nseamnă
cum să nasc și din ce alei îngenunchiate
sub plângeri de crengi scuturându-se toate
Ca-ntr-un delir să-ți strivesc ochii calzi
Să te simt în mine și să strig: e azi!