ninge-n stele
și-n potcoave, n-ai vrea să respiri
rugina,
Luna are acum vreo două-trei fețe
invizibile.

de-ai privi cum ceilalți sunt loviți
și se zbat pănă ce mor,
crede-mă, n-ai face același lucru
de-ai fi bătrân la 90 de ani.

știi cum e să fii bătrân, când
memoria te lasă
și spui aceeași poveste strănepoților,
iar ei nu te mai ascultă?
bănuiești că așa vom fi și noi, aproape
urâți și singuri,
putreziți înainte de vreme.
noi n-o să împărțim mere copiilor
ce merg la școală,
nici zambile, nici nimic.
noi doar o să ne uităm de la balcon
cum se țin de mînă și cântă
aceleași cântece ce le cântam și noi
și n-o să le mai recunoaștem.
atunci aș vrea să cad pe cimentul tare,
într-o zi din mai, sub ciripitul păsărilor.
tu când ai vrea să mori?

că eu nu vreau să am copii ce-o să
mă plângă
și nici să trăiesc singură,
să scriu la poezii, una câte una,
ieșite din mine fără nicio logică ce-mi
va permite să zbor
de-adevăratelea.

știm foarte bine că nu există o a treia formă,
este numai viață și moarte,
abia atunci când o să mor voi afla
că am avut și eu o viață
mică și proastă,
deci, tu când ai vrea să mori?



http://www.youtube.com/watch?v=JI__wAENHb4