agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ Marigolds light
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2015-07-13 | [This text should be read in romana] |
Fereastra dă spre Apus
Văd turla bisericii, vârfurile copacilor și norii Cirrus Pe ăștia îi știu cel mai bine De demult Îmi imaginez că sunt bucăți din viețile oamenilor, lăsate în voia curenților de aer, spre Răsărit Mă văd deasupra lor, printre cristalele de gheață, la cîțiva kilometri altitudine Ca la mine acasă Și bărbatul mângâindu-mi derma fix așa cum cineva ar atinge clapele pianului și s-ar auzi November Rain, de n ori. Am citit Maitreyi toată noaptea și nu m-am plictisit. Se luminează și culoarea e verde-măsliniu, întunecat, la fel ca în Maja dezbrăcată, a lui Goya. ora 8:05 Bună dimineața! Doamna ~ ? Aprob. Veniți cu mine. Îl urmez. Fluieră. Are mersul obosit, greoi, parcă ar veni de la birt. Îmi face semn că mai avem de luat doi pacienți și de coborât două etaje. Mă simt ca un subiect numa` bun de indus în transă. Fără niciun folos. ora 8:20 Dumneavoastră nu aveți pijamale? Ba da, am, astea de pe mine! Nu-s bune? Păi, da, sunt bune, dar nu zici că-s pijamale, ca nu-s destul de largi și n-au floricele. Asta e, altele nu am! ora 8:30 Dar ce vene subțiri aveti! Și părul, nu l-ați legat bine, e prea jos! Ce să zic? Așa mi s-a spus să-l prind, cu 2 etaje mai sus. (că parcă de pijamalele voastre și de hairstyle îmi arde mie acum) ora 8:40 Să nu-ți fie teamă, esti pe cele mai bune mâini, îmi spune, zâmbind, o femeie cu ochi de ciută îmbrăcată în halat de culoare roz-prăfuit. ora 9:00 Bună dimineața! In 30 de secunde veți fi în lumea viselor, după care stăm cât vreți la povești. Mi-ar fi plăcut să mă trimită la cinema, să ruleze un film românesc bun, cum ar fi Rochia albă de dantelă, în regia lui Dan Pița. (da-da, s-o crezi tu că adorm eu în 30 de s e c u n ) Bisturiu. Aștept în lichidul vâscos, până la gât, până la fluturele care face pui vii. Ãsta nu poate fi semn bun, cred. ora 10:55 O voce aurie, de vară, îmi repetă numele de câteva ori așa cum ar spune ceva frumos și nemaiauzit despre mare. E frig. Într-o zi moartea mă va primi ca pe un organ vital. Fereastra dă spre Apus. Și nu se mai vede nimic altceva.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy