Non-energiile construiesc o aură din non-uri și îl orientează pe om înspre înapoi, înspre dedesubt, înspre jos, înspre subterane legate cu liantul inferiorității grosiere, grobiane, troglodite și gregare.
Pro-energiile îl îndreaptă pe om înspre înainte, înspre deasupra, înspre sus și înspre vârfuri și îl determină să conștientizeze pro-viața, când oamenii empatizează compasiunea, toleranța, iertarea, prețuirea și respectul.
Non-energiile se racordează la non-legi, au idiosincrazie la legi și propensiune la fărădelegi și deschid supapele minții pentru a intra în ea tenebrele, himerele, anomaliile și elucubrațiile, însă un spirit puternic înzestrat cu un sine esențial, dezintegrează non-energiile și facilitează manifestarea constantă a pro-energiilor.
Viziunea asimptotică circulă de la un sens la altul, voința vrea tot mai multe sensuri, este atrasă de persuasivitatea maximului, de desăvârșirea sensului absolut, de talentul maxim al vocației și este un emul al spiritualității.
Viziunea întoarsă înspre spiritualitate îi întrezărește potențialul, beneficul și beneficiile și îi întrevede imanența de anvergură prin care se mișcă entitățile spirituale.
Viziunea pavează traiectoria destinală cu lumină, pentru ca omul să nu rătăcească calea ce duce înspre divin.
Non-gândurile alternează cu gândurile, când un non-gând asimilează un gând, îi preia energia și își crește și intensifică vibrațiile ; un astfel de gând rezonează la magnificent, grandios și reprezentativ.
Când un non-gând absoarbe un gând își dublează dimensiunea având sursa în non, iar non-gândul se acordează la distopie și la non-sensuri și poate aduce neființa în golurile din lăuntru.
Când gândul cu non-gândul se înfruntă, se naște entropia destabilizând sistemul uman.