mi-am luat cu chirie o mansardă
să fiu mai aproape de zațul amurgului
să-l privesc cum stă spânzurat de-o cumpănă
sus pe deal
la fântâna seacă
dacă nu-mi beau porția de leac
nu se trezesc nici corbii
din plopii înțepeniți în așchiile bituminoase
stau în hipnozele umbrelor și-așteaptă
să se scuture bruma
să prindă aroma pe care le-o ofer cu porția
îmi place să-i văd cum se zbat
spasmofilic
înainte de zborul liniar
înainte să-i las să cigulească orizontul
pe cer se preling fire negre până când
din norii tulburi
curge întreagă noaptea
- clopot de lemn
surd
acoperă orașul de plumb

eu nu las semne
nu adâncesc rănile
nu înghit vorbele somnambulilor
sunt doar un vampir
colecționar
de petale de flori de regina nopții