drumul meu este atât de înainte încât
îl tai să fac o răscruce unde
de sete
sap o fântână

pe cumpănă să se înalțe fluturii,
crescuți din pântec,
potoliți

în golul rece să-mi strig iertările
și uitările

la dreapta să zidesc piatra

la stânga să pun crucea
de lemn cioplit


bei apă, îți faci cruce
și mergi tot înainte

răscrucile sunt ca să îți potolești setea,
nu să cauți drumul