Iarna se numara fulgii de nea...cei care cad si cei care raman in suflet, intiparaiti ca niste fapte bune sau chiar fapte rele de care sa ne amintim cand pamantul se umple iar de verde...
Iarna se numara lacrimile care cad din ochii noptii ce ne vegheaza visele si ne ascunde in ungherele intunecate ale timpului si ne invata nemuritor sa zambim...
Iarna se numara ingerii ce ne trimit un Mos Craciun feeric sa ne bucure sarbatorile cu daruri asteptate, dorite si parca fermecate...
Iarna sa fim copii si sa invatam sa numaram bucuriile zapezii si ale oamenilor claditi din fulgi de nea care anul acesta in loc de nasturi de carbune sa aiba lumanari pentru cei ce nu mai sunt.
Adoarme-ma in ochii tai, iarna...ca sa nu-mi fie dor de tine niciodata!