azi pe seară am murit
fardați-mă (moartea de singurătate
lasă urme adânci cât o brazdă
trasă cu sabia)
îmbrăcați-mă în dimineața albă
din ultimul sertar puneți-vă și voi
straiele de sărbătoare (că doar nu mor
în fiecare zi)

la fel gătiți să nu coborâți
în groapă ca bețivii în tristețe
n-aș putea să rămân mort și singur
iar mâine s-o iau de la capăt