Þi-am privit pe furiș sufletul!
Nu a fost prea greu pentru că era tot revărsat în lacrima rotundă,străvezie ,ce ți se agățase de gene.
Þi-era teamă...teama doare și durerea era înfiptă ca o săgeată galben-verzuie în argintiul lacrimei tale.Erai trist și tristețea tulburase puțin limpezimea imaginii din lacrimă.
Iubeai și lacrima ta de iubire avea reflexe trandafirii.
Am vrut să cobor în interiorul lacrimei ca s-o ascult...
Tocmai atunci ,cu un gest scurt,ai șters lacrima ce stătea să cadă.
Mă văzuseși și pe fața ta a înflorit un zâmbet cald ...