Femeie, numele meu din ziua a 6 a
s-a răspandit odată cu inima lui de bărbat
și a petrecut noaptea pe firul ierbii
acum,
de atâta timp cresc cruci cu fiecare prunc
nu mă tem să apun,
știu,
cu mine mă voi întâlni pretutindeni unde e glasul Lui
și tot sângele din vene se va sfărma de glezna Mariei
Ea știe că pruncii mei stau de veghe cu luna plină
și numară curioși lumea ,

Pe altar nimeni nu a pictat ochiul lui Dumnezeu
Din cer cobor mâna bunicii să aducă îngeri
De azi încolo îmi iau liber
Sunt o femeie în travaliu.