cum se cască venele
hrăpărețele scuipă sânge
și-nghit viață

sânge roșu sânge negru sânge rău nu-ți mai face degeaba
îmi spunea bătrâna mea
ridată
pentru orice viață trăită degeaba

dar e viața mea bună dragă
e las' că n-o fi dracu' chiar așa de negru
ba e
ptiu' scuipă în sân unde ar trebui să fie inima
e negru și vâscos sângele ăsta

o să-i scriu eu lui dzeu o scrisoare
de-o să mă țină minte
poate-mi eliberează totuși
viza aceea cu intrări multiple și hologramă lucitoare
imposibil de falsificat cică

am adormit
vorbind mâinile bunicii
desenau lumi de basm
pe fețele mele obosite

ce dracu' -ăla de nu-i așa de negru- caut eu întins pe masă
și-mbrăcat la patru ace
ai oaspeți îmi zâmbește bunica din fotografie
sunt desculț mă înspăimânt
mișcând degetele înșirate
la capătul corpului
n-am mai avut timp maică să te-ncălțăm
zâmbi parcă fotografia
ai grijă numai la drum
să nu te tai