s-a desprins din codru frunza
s-a urcat in cer si-i stea
ninge trandafirul galben
cu iubire peste ea
povestea merge inainte
cand ve-ti auzi cu ochii
despre frunza coapta-n ceruri
incarnarea sfintei dochii
priviti sus
campia verde
coborand pe scari din ceruri
lumile amestecate
flacari intretinand geruri
un amestec de culoare
precum laptele si nessul
cautati adanc in zahar
si ve-ti prinde intelesul
lastarisul de curmale
spinii
ploile si piatra
sunt amicii frunzei noastre
ceata lumilor de dreapta

uneori din focul vesnic
trage catre tine-o spuza
plangi cu lacrimi cat dovleacul
apoi gata
te amuza