intre coapse strangi o epopee, femeie...
noaptea tremura si transpira
cand te vede in camasa lui de pijama,
cum mergi lasciv la culcare

speriat e si sarpele ispitei
la gandul c-ai putea naste noi hristosi
numai dintr-o ocheada aruncata asa,
ca din intamplare,
zeilor priapici.

hai, hraneste-te cu toti Adamii intinsi la picioare
si indolenta, apoi, calca peste ei.