De ore intregi stau și-ascult
Dulcea chemare a lunii
Să te revăd falnic în vis
Zdrobindu-mi slaba conștiintă.
Te simt arhanghel, tu ești foc,
Din lumi neplăsmuite,
Naiva fire-a omenirii nu știe să asculte.
Cu aur pur îți speli tu spada
Și cu jăratec a mea minte.
Săruți păcatul, smulgi credința
Topești a mele buze.
În urma ta doar amăgire
Pe pieptu-mi doar iubire.
Plantezi suspine, furi speranțe
Mă-nșeli c-o amintire.
Ast-noapte foc și nemurire
Azi acră zvârcolire,
Doar plumb in ochi
Lavă-n priviri,
Doar noaptea-i limpede iubire!
De aș putea te-aș rupe-n două
Să-ți sorb suflarea, strălucirea,
Dar tu ești zeu și eu nalucă
Legându-ne doar ceața zilei!
Zâmbești frumos, lacrimi in valuri
A lunii blestemate fețe,
Mă-ndeamnă iar și iar
Mă-nneacă-n agonie.
Să mori de dorul meu:tu, spirit!
Din rujul meu să-ți fac otrava
Să mori de-a mele buze.
Să suferi mult, să-ți stingi privirea,
Să-mi smulgi azi lacrima din ochi
Și patima din sânge!