daca ai uitat de mine
eu copacul ce-ti umbream visele
tu frunza aramie ce mi-ai crestat scoarta
lasand doar promisiunea unei imbratisari ce n-a mai fost
nu uita seva ce-ti alinta setea
ce ma plangea prin ramurile
cu care iti mangaiam tamplele
fii frunza iar si da-mi primavara
in flori infloreste-ma
in muguri saruta-ma
lasa-mi doar radacina neatinsa
sa patrunda adanc pamantul ce-l calci departe de mine

de ma voi usca de dorul tau o voi face
dar tu culege-ma si fa-ma scrinul tau sa-ti pot mangaia pudoarea
fa-ma patul tau sa-ti pot sorbi visele
rama oglinzii sa-ti pot saruta ochii
lemnul tau de foc sa-ti incalzesc durerile

ia-mi durerea plansa-ntr-un lastar
si sadeste-o in fata ferestrei tale
din primavara in toamna
toamna noastra
iar si iar