Cand vine noaptea cu stelele sale
Ma duce gandul la vorbele tale,
Imi apare in fata tabloul tau dezvelit:
Inima-mi cade, raman coplesit.

Tu esti sursa, izvorul nesfarsit,
Ce-mi da inspiratii, la nesfarsit…
Dar nu pot, nu stiu a le dezvalui,
Nu mi-a ajunge gura de-a le citi…

Inspiratia ti-o datorez numai tie,
Caci flacara din tine imi da foc mie
Si ma aprind, ard pana cand
Ma stang din cauza unui rau gand.

Dar puterea energiei tale ma reincarca,
Ii da gandului amploare, il imbraca,
Inspiratia apare si-i da curs vietii
Si doar eu cunosc drumul diminetii…