Dincolo de lume se intinde neantul.
O clipa de viata sau o clipa de fum.
In mine e nopate, sunt ploi sau doar ceata.
Nu stiu pe ce drum sa mai merg,
Peste tot pe unde calc,
Pamantul se-nmoaie
Si ma scufund.

Dincolo de dor se intinde uitarea.
As vrea sa fiu acum Eu pasarea Phoenix,
Sa pot renaste din propria-mi cenusa,
Sa nu ma las purtata de vant
Sau de toamna
Spre cine stie ce colt uitat de lume.

E greu cand trebuie sa ratacesti printre veacuri
Fara sa stii ce cauti anume.
E greu sa te pierzi prin nisip de uitare
Si sa vrei sa fii OM
Dincolo de amagirile care te inconjoare.