Te-am așteptat atât de mult
încât noaptea s-a generalizat
și moliile ei au ros încet
universul meu și-al tău…

Stelele mi-au dansat
ca ielele prin gânduri
ochii tăi s-au mistuit
în cercuri iuți de foc
și-au ars sufletul meu și-al tău…

Ah, nu se mai luminează odată
a dimineață pe drumul iubirii!

Am ațipit într-un mileniu trecut
și-am dormit atât de mult, iubire,
încât am întârziat scumpa devenire
a mâinilor tale născând din umeri
îmbrătișări reformate
pentru visul meu și-al tău…

5 ianuarie 2001