Priviri ascunse; zambete uitate, prafuite
Si un suras istovit, satul parca de viata.
Ramai pierdut in negura uitarii,
Gandind ca nu e cale s-alungi orice nevoi.
Un fir de griji aluneca suav pe chip,
Demascandu-ti fata puerila.
Alaturi imi esti si pari fericit,
Insa ascunzi tot ce e rau pentru a ma proteja.
Ma bucur sincer si sper sa reusesti
Sa spargi falsitatea persoanelor din jur.
Uitand parca de probleme
Imi mangai obrajii rumeni de soare,
Iar tremurarea mainii tale imi da incredere
Si simt fiori de emotie…
Apoi dispari subit in intunericul albastru
Si mai ramane doar o umbra stravezie,
Ce imi zambeste, rade si glumeste
Si-mi spune ca totul va fi mai bine.
O cred si ma arunc in linistea visarii,
Plutind pe-o soapta calda, fermecata,
Ma pierd in albul curat al vindecarii
Si las in urma mea tristetea toata!