sub bolta frunții
în sarcofagul ochilor
măiastra cu viață subțire
preacuminte mă roagă
în risipa albastră
să o îngrop de vie
cu inima întreagă
așteaptă, îi spun
în ultraiubire
există zbor transcendent
chiar și în prăbușire
numai suverană să fie
reîntregirea de aripi