neve nvmeer, Kokoschcka



îți dăruiesc un trandafir
o programare la ora de sadism
a lui Goldmund și
o inimă traumatică navigabilă,
Kokoschcka,
benzina s-a scumpit,
literatura e un visual object ca și feminitatea bărbatului.
e război între sexe și
escavatorul anxietății astupă cerul cu lovituri de bici


zidul dintre mine și tine crește lin
de-a lungul cuvintelor
ca un gnom,
ca un mușchi fosilifer
ca un burduf de acordeon agățat impudic,
de niște cîrlige ruginite,
în podul bunicului,
printre șuncile afumate de porc


în fața studenților de la Academia de Arte
un trup de bărbat pătează pămîntul cu nuferi:
Kokoschcka, îmbracă-te în vopseaua neagră a spectatorului
și pedepsește-te cu o mînă sigură
de femeie umplută cu păpuși



ființa este doar o uniformă
prin care bărbatul și femeia se îmbracă
unul pe altul în textura asurzitoare a ipocriziei.
tușe groase de vopsea neagră așterne
pe asfalt, pe pereți, pe afișe, pe gardul spitalului
uruitul mecanic al sexului ficțional.
o mătase grea, un clopot în implozie,
o altă cicatrice și ventuza liniștii,
Kokoschcka





în "Îl vad pe Dumnezeu și nu mor". p.176-177.



***
Blog Angela Furtuna