Să nu găsesc în mine nici un strigăt
care strabate dincolo la tine,
să fie piatra, piatra și tăcerea
o mare nemișcată de suspine,
să fie-adevarat că veșnicia
s-a și statornicit între noi doi
iar deznădejdea-și rupe melodia
ca vântul fugărit prin pomii goi,
că nu se află drumuri înapoi ?