Vocea ta îmi picură în suflet
amară melancolie, tulburînd liniștea.
Ecoul îmi izbește auzul
scuturînd stoluri de lilieci.
Umbrele se preling în întuneric
iar cu mâna ating
pereții umezi și reci.
Intr-un colț stau
așteptînd...
Uitarea.