în fața casei mele
am sădit doi pomi.
unul înflorește primăvara,
iar celălalt toamna.
cel de primăvară
rodește fructe sângerii
ca buzele nesărutate încă
ale unei fecioare dormind.
cel de toamnă
are crengi noduroase,
încununate de fructe galbene,
cu gust amărui de bătrânețe.
viața mea curge
doar în cele două anotimpuri
și se măsoară
în secundele lor amestecate:
o rază de soare,
un ropot de ploaie...
niciodată la timpul lor.
un copil cu suflet bătrân
și un bătrân cu suflet copil.