ma holbam la gurile albite de salivă ale zorilor
nopatea fugara cu silueta ei de acum subtire
se strecura intre limbile lor de lumina;
marturisirea chinuitoare a oglinzii cerului
resemnata inchid ochii si ma las
sa cad in umezeala asternutului
neasteptata dorinta de a plange
se prezic in acest ceas al inceputului
tablourile invizibile ale zilei