Mai am o scoicã ºi câteva pietre,
cum sã clãdesc din ele o mare
ºi-un þãrm unde sã stau pe nisip
ºi cum sã mã conving cã am fost pe un asemenea þãrm
urmãrind fericit o pasãre
care acum nu mã mai lasã sã dorm?
O scoicã ºi câteva pietre
ºi un nume ciudat
pe care nu-l înþelege nimeni
ºi speranþa mea de-a ajunge
sã nu-l mai înþeleg nici eu într-o zi.
Sãrbãtoarea s-a terminat,
îmi aºtept pedeapsa lângã tribunele goale,
dar eu am vãzut arzând la amiazã un nor
ºi-am auzit cântecul care îngenunchea caii salbateci,
îsi spun, þãrmul acela nu-i simplã poveste,
eu am vãzut norul ºi-am ascultat cântecul
ºi înainte de a mã învinge
soarele m-a fãcut fericit.