PAȘAPORT PENTRU ETERNITATE


Mi-e sufletul fugar,
Spre o lume cu rele și cu bune,
Și nici nu stiu măcar,
De ce alerg spre-această lume......

Rutina zilnică-mi strămută,
În ea sunt vise și speranțe,
E-a sufletului rugăciune mută,
Când vine vremea să se-nalțe....

Și lacrimi curg de chinul lui,
Căci inima și-ar vinde,
S-apuce drumul dorului,
Ce visurile-i frânge...

Și n-a spus asta nimănui,
Mi-a spus-o numai mie,
Să plâng de frământarea lui,
Un geniu mut de-o lungă vesnicie...

Și astăzi mi-a mărturisit c-ar vrea,
Privindu-mi ochii cu-o caldă bunătate,
Un singur lucru și-ar dori dac-ar putea...
Un PAȘAPORT PENTRU ETERNITATE!