E aceeași oră la care copiii dorm și îngerii veghează.

Ora la care încep filmele pentru adulți
mezonoptica în dangăt de clopot în mănăstiri
ora la care azi mai adaugă un strai și devine mâine.

Cerul s-a îmbrăcat în doliu în sunet de greieri.

Noaptea se numără iluziile din doi în doi ca în jocurile copilăriei
se cântăresc aripile de înger, se mai ajustează pe alocuri
să nu devenim ca un balon cu heliu
și să plutim în derivă.

cel mai ades noaptea se cos emoțiile cu ață dublă
se așează minuțios în cutia cu amintiri

se refulează-n vise.

Dimineața ne scoate din cutie perfecți
ca un exponat de muzeu lustruit de gânduri

apoi noaptea se închide în noi
ca un cerc vicios
peste timp.

E ora la care scoatem cu grijă măștile
și respirăm pentru prima oară
ca un nou-născut.