După ce mi-ați confiscat palmele și genunchii
M-am târât ca un șarpe in coate
Și mi-am dus în spate
Munții mei cu soarele, liniștea și cerurile lor.
Oricum, în mintea voastră
Am rămas ca un bulgăre de sare în ochi,
Ca o autopsie neterminată, cu rezultat obscur,
Ca un dosar penal al unui om
Care și-a ucis singurătatea.
Atât nu înțeleg :
De ce nu acceptați multitudinea de chitanțe
Pentru toate visele pe care le-ați ucis cu mandat?
Zău că v-am iertat și aș da și mâna cu voi,
Dar până și palmele mi le-ați tăiat!