Învață-mă să zbor până la stele
Chiar dacă eu nu știu nici să ajung la tine,
Învață-mă să merg în degetele mele
Așa cum știu să scriu, durerea cel mai bine.

Salvează-mi măcar zborul, de poți să faci minuni
Sau pune tu la suflet aripi, doar de hârtie
El va-nvăța și singur plutirea peste lumi
Cum a-nvățat odată povestea să și-o scrie.

A fost o vreme 'odată când mama mă chema
Și alergam, aș spune, în mâini și pe picioare
S-ajung la acel zâmbet ce-n brațe mă lua,
El mi-a-nvâțat, adesea, chiar inima să zboare.

Þi-e greu acum și știu că nu poți să mă schimbi
Dar ai putea să-mi dai, doar pentru-a mangâia
O aripă de înger, nu să-nvăț a zbura
Și-apoi să simt cum intră adânc în coasta mea...