Sunt fericit când știu că exiști
Și că alerg după inima ta
Chiar dacă trăiesc cu o secundă
Mai târziu

Prins între două fire de nisip
Ce se scurg, bătând
Cu ritmul lor, eternitatea
Unei iubiri
Nenăscute
Îngân încet un bocet de dragoste
Ca să conving timpul să se mai
Strângă un pic
La umeri

Și mai știu că, oricât de repede
Aș alerga să te prind
Nu mă pot apropia de tine
Pentru că ne desparte aceeași
Secundă nemiloasă
Ce nu-mi dă voie decât
Să te știu.