nostalgiile mai galbene și mai albastre ca niciodată
înnebunesc aromele mustului în tulburimi

septembrie
rămâi în povestea mea

rana ta mi-a umplut portativul
prelinse lacrimi din durerea fericirii
....................................................
septembrie pleacă-ntr-o oră
clipa se sparge de Infinit
între rupturi și noduri
o mie de coduri
roluri
punți și poduri

în povestea mea
încă un pic







Constanța, 30 septembrie, 2009