Þii minte ziua aceea , tată,
Când inalțam zmee in zbor?
Și ce albastru era cerul
Și nu era măcar un nor?

Þii minte ziua aceea ,tată,
Când mă-nvățai să desenez?
Și-n curcubeul după ploaie
Vedeam un semn Dumnezeiesc?

Þii minte ziua aceea, tată,
Când viața m-ajutai s-o ințeleg?
Când soarele insemna iubire
Iar noi iubeam un semn ceresc?!

Puține zile , dragă tată,
Noi am avut ca să visăm…
Căci tu visai spre alta lume,
Cu altă zare, c-un alt zbor!