*
mi-am vopsit unghiile negre
să ascund lipsa de calciu
a vieții mele
să ascund boala celor 10 personalități
care-mi sunt frați de sânge
într-un prezent atât de murdar
încât nu merită atins

eu fac parte dintr-o lume
confuză ca o tablă
de șah unde suntem pionii
unor dumnezei muritori
și orbi
fac parte
dintr-un șah mat perpetuu
nebănuit de mincinos
ca o planetă plată

iar nemulțumirea mea nu vine
neapărat de la
iubiri nereușite sau
pentru că-mi pică părul
am impresia că eu sunt de vină
pentru tot ce nu mi se întâmplă bine

sunt omul rugăciunilor
nu al acțiunilor

și la fel ca mine
tomberoanele de gunoi
semafoarele
și parcurile
privesc pasiv
pașii care le cutreieră calea fixă
cu egoul după zăbrele

**
ți-aș zice să mă iei de mână
și să mă încălzești în mănușile tale
cu care atingi aerul fără să te murdărești

aș vrea să mă tragi de-o parte
și șă mă înveți cum se trăiește
în vocativ și imperativ