sms
te-am sunat din camera mea cu vedere spre moarte, dar aveai telefonul pe silent, nici nu știi ce ai pierdut
..............................
la fiecare zece ore am întâlnire cu o femeie
se așează pe foaia albă
își desface bluza
aprinde o țigară
nepăsătoare ca un înger
stă la fereastra dinspre dimineață
uneori își scoate armura, pielea
ceva asemănător cu o hartă olandeză medievală
târziu aud cum îmi spune pe nume
nu știu dacă este mereu aceeași
are obiceiul să-mi împrumute tălpile
devine mai mult o pierzanie
își sprijină capul de marginea tăioasă
pe cine o fi vrând să împuște?
mă depărtez de pământ
cu viteza morții
spune mereu
-hai să fim singuri!
atunci închid geamurile, pun lacătul
pliez pereții, dizolv tavanul
îmi dau drumul la trup, un câine scăpat
peste noi se lasă un cer explicit
cu-o ploaie barbară
calea ferată se reduce la zero
vărs sângele în rânduri
sting inima și o arunc ca pe un muc de țigară
ia-o, fă ce vrei, nu-mi folosește la nimic
fix la zece ore plămânii se umplu de povești
tușesc până când îi expulsez porii