insinuant
zorii-și ascut de streșini
briciul acestui crivăț prelungit
și n-am murit ascult cum putrezește
frunzișul lepădat acum un an

ieri am umblat cu toporul prin curte
se făcea că alerg singurul greier alb
cei șapte pitici mă băteau cu bulgări
trupul meu lovit răsuna surd a lemn

zăpada-i mai înaltă decât ușa
un altfel de perete mi se sprijină de piept
sau eu stau drept doar și-a lipit de mine
fetița mea obrajii cu gropițe

n-o-mbrățișez să nu tresară-n somn
s-ar prăbuși asupră-nea nămeții
muiați într-un târziu de toamnă-n ceară
ascult cum fulgii ne-nconjoară construind
un alt castel fantastic fără poduri

e frig tata e frig a scâncit
am încălzit-o respirând deasupra ei întreaga noapte

răstimp elitrele mi-au ars
de-aceea voi mă vedeți negru