ca o materie primă
carnea
m-ai sculptat mamă
în oglindă îți admir opera
ești artista ce însuflețește
și nimeni nu s-a gîndit să te premieze

las premiul tău pe viața mea
m-ai învățat să mă închin
celui ce ți-a purtat mîna
pe întunericul
neființei.

seara ne adunăm la o bere
suspinăm și ne sculptăm mușchii
operele de artă
nu rezistă timpului.