verii i s-a dus inima în călcâie.
de zecile, sutele și miile
de palme care se îmbrățișează
cu degete încolăcite de zei,
lungi și slabe,
emoționate,
cu mișcări de felină.

vara a rămas fără de inimă.
de zecile, sutele și miile
de palme care și-au dat
ultima îmbrățișare,
care se sufocă și evadează
în toamnă...
singuratice mâini,
atârnă, trec unele pe lângă altele
și nu se mai recunosc.
am întâlnit palme
mândre, fine,
grave, tulburate,
grațioase, melancolice,
uscate, goale,
umede, cu ploi picurând din unghii.

pe toate le-am uitat,
o singură pereche am reținut.
Palme străpunse de cuie,
nevindecate...